Reprezentativ

Salut

Salut! Eu sunt Dan, iar acesta este un blog din București. În rândurile de mai jos îți explic pe scurt ceea ce vei găsi acum și pe viitor în acest blog.

În primul rând, vreau să îți spun că ăsta nu va fi un blog personal, nu va fi despre mine, ci despre orașul meu. Va fi un blog subiectiv, iar conținutul va reflecta în cea mai mare parte experiența mea privind orașul. Toate părerile îmi aparțin și tot ceea ce promovez pe acest blog, de la evenimente la locații sunt doar pentru că eu cred în ele și cred că merită promovate.

De ce am ales să fac acest blog?

  • Pentru cei care vor să afle lucruri noi și interesante despre orașul în care trăiesc sau pe care îl vizitează (București)
  • Pentru că voiam un loc unde să-mi exprim opiniile despre lucrurile care mă înconjoară și să împărtășesc cu alții bucuriile și supărările pe care acest mic Paris ni le oferă zi de zi.

Ce nu vei găsi pe acest blog?

  • Reclame. Nu vor exista bannere, pop-up-uri, sau alte metode de a enerva cititorii pentru 2 cenți pe lună.
  • Știri de ultimă oră. Nu îmi propun să scriu știri pe acest blog. Voi încerca să postez consistent, măcar de 2-3 ori pe săptămână, însă subiectele în cea mai mare parte vor fi „nemuritoare” și ar putea fi de interes și la câțiva ani după ce au fost postate. În caz contrar, voi încerca să revin cu un update asupra subiectului.

Ce vei găsi pe acest blog?

  • Recenzii. Părirele și experiențele mele cu locații, servicii, evenimente și alte întâmplări din București.
  • Noutăți. Ce a apărut, ce a dispărut, ce s-a schimbat. Evident, împreună cu părerea mea cu privire la eveniment.
  • Sfaturi. Cum să faci ca vizita sau șederea ta în București să fie mai plăcută, ce să vizitezi, ce să eviți.

Dacă ai întrebări, sugestii sau reclamații cu privire la acest blog, lasă-mi un comentariu moi jos.

Reclame

Vinieta eco, sau cum își bate joc o blondă de cei ce-i pun pâinea pe masă

Cum duamna primar general al României n-a fost prea competentă în a-și îndeplini promisiunile electorale, mai exact fluidizarea traficului, a venit acum cu o idee genială. Dar genială frate, zici că-i gândită de-o blondă.

Se numește „vinietă eco”. Se practică și prin alte țări și e o idee excelentă. Se referă la interzicerea accesului auto în oraș în anumite condiții. Și asta e o idee excelentă, mai ales în București care este un oraș extrem de aglomerat. Până aici totul e bine și frumos. Ideea e foarte bună, că doar e importată. Modul de implementare propus… gândit de-o blondă. Și se vede.

Nu o să mă leg de interzicerea accesului vehiculelor non-euro și euro 1 sau euro 2 în centrul Bucureștiului. Aici nu văd o problemă reală. Problema reală e taxa de 10 lei pe zi sau 1900 de lei pe an mașinilor care nu sunt înmatriculate în București sau în Ilfov. Taxa asta e o bătaie de joc. Știu că lumea o să sară și o să zică că n-au ce căuta provincialii cu mașina în București. Problema e următoarea.

Provincialii ăia stau în București, muncesc în București, cheltuie bani în București. Plătesc niște taxe în București, de cele mai multe ori nu tocmai mici. Mulți dintre provincialii care au mașini înmatriculate în altă parte decât București și Ilfov și locuiesc în capitală au salarii de peste 5000 de lei, ceea ce înseamnă în total peste 5000 de lei pe lună bani la bugetul local. Cum? Păi la un salariu de 5000 de lei pe lună, angajatorul plătește taxe de aproape 4000 de lei. Vezi un calcul aici. Dacă ar cheltui cei 5000 de lei doar în București, ar însemna încă 950 de lei doar din TVA. La care se mai adaugă și alte taxe care sunt plătite de către comercianții de la care cumpără provincialul.

„Păi dacă stă și muncește în București, să-și facă domiciliu aici!” ar zice unii. Și au dreptate. Dar problema e că atunci când îți faci rezidență (viză de flotant), nu ai voie să-ți înmatriculezi mașina în acea localitate. Pentru a avea domiciliu în București, proprietarul locuinței trebuie să-i ia în spațiu pe perioadă nedeterminată. Mult succes în a găsi un contract de închiriere pe perioadă nedeterminată. În plus, mai există problema celor care folosesc mașina înmatriculată pe numele părinților, care nu locuiesc în București.

Cu alte cuvinte, Bucureștiul (primăria prin Direcția de Taxe și Impozite) beneficiază de pe urma celor veniți din provincie, care în loc să crească economia locală din județul natal o cresc pe cea din București. Atât de mult se bucură blonda că vin mii de oameni să muncească pentru a avea ea bani de unde să cumpere autocare turcoaz la suprapreț, încât s-a gândit să le mai pună o taxă de 1900 de lei anual.

PS: pe lângă provinciali, mai sunt și firmele care sunt afectate de această problemă. De exemplu Altex are sediul în Piatra Neamț și toate mașinile lor au numere de Neamț. Dedeman are sediul în Bacău și toate mașinile lor au numere de Bacău. Arabesque are sediul în Galați și toate mașinile lor au numere de Galați. Asta înseamnă că pentru oameni care sunt născuți și crescuți în București, mașina de serviciu va trebui să plătească acea taxă, doar pentru că firma e din alt oraș.

Caniculă în București

Cum ne ferim de caniculă în București? Cu greu. Fiind înconjurați de beton, asfalt și sticlă, e extrem de greu să ne ferim de caniculă în București, mai ales când trebuie să ieșim ziua din casă. Cu toate astea, am adunat de prin mai multe surse o listă de sfaturi utile pentru a ne proteja sănătatea în zilele caniculare.

  1. Evitați expunerea la soare, mai ales în miezul zilei. În general se recomandă evitarea expunerii voluntare la soare între orele 11 și 15 sau 11 și 17.
  2. Dacă trebuie să ieșiti din casă între orele menționate mai sus, purtați haine deschise la culoare, vaporoase și purtați mereu capul acoperit, preferabil cu o pălărie.
  3. Consumați lichide, însă evitați sucurile îndulcite, cofeina sau alcoolul. Consumați apă, ceaiuri sau sucuri naturale pe cât posibil.
  4. Nu depuneți efort atunci când sunteți expuși la soare. Nu mergeți cu pas grăbit, nu cărați obiecte sau bagaje grele.
  5. Frecventați zonele umbrite și faceți pauze dese pentru a lăsa organismul să-și regleze temperatura interioară.
  6. Dacă circulați cu mașina, nu porniți aerul condiționat la putere maximă, trecerea de la foarte cald la foarte rece (35-20 de grade de exemplu) poate avea efecte negative asupra sănătății, atât pe termen scurt cât și pe termen lung.
  7. Dacă vi se face rău, puteți apela la unul dintre cele 20 de containere anticaniculă, amplasate în următoarele locații:
    1. Piața Romană – rond ASE
    2. Gara de Nord
    3. Piața Victoriei – Muzeul Antipa
    4. Piața Romană – metrou
    5. Parcul Regele Mihai I (fost Herăstrău)
    6. Șos. Ștefan cel Mare colț cu Str. Barbu Văcărescu
    7. Piața Iancului
    8. Magazin Bucur Obor
    9. Piața Universității – Spitalul Colțea
    10. Piața Universității – Arhitectură
    11. Piața Roma – Str. Gabroveni
    12. Piața Muncii
    13. Piața Unirii – Magazin Unirea
    14. Dristor – metrou
    15. Str. 11 Iunie colț cu Bld. Regina Maria
    16. Parcul Carol
    17. Piața Unirii – Bld. Regina Maria (tramvai 32)
    18. Parcul Cișmigiu
    19. Eroilor
    20. Grozăvești – Carrefour Orhideea

Sper că aceste mici sfaturi vă vor ajuta să treceți cu bine și peste această vară caniculară. Iar pentru cei mai norocoși dintre voi: concediu plăcut!

De ce pute Bucureștiul?

Dacă locuiești în București, sau dacă măcar ai venit în vizită și nu ai stat doar în centru, probabil te-ai lovit de o mulțime de miresme, majoritatea nu tocmai încântătoare. Mai ales în lunile calde. Mirosurile neplăcute din București provin de cele mai multe ori de la rețeaua de canalizare învechita, în care apar foarte des fisuri și scurgeri sau de la ghenele de gunoi care sunt în fiecare scară de bloc și care sunt efectiv oale în care gunoiul fermentează zilnic, mai ales pe timpul verii.

Evident, acestea nu sunt singurele surse, dar sunt cele mai comune. Acum aș vrea să le și detaliem puțin.

Rețeaua de canalizare

Foarte mulți cetățeni cred că rețeaua de canalizare este deținută de Apa Nova. Acest lucru este total greșit, rețeaua de canalizare din București este deținută de statul român, prin intermediul Primăriei Generale și a Consiliului General al Municipiului București. Compania Apa Nova are începând din anul 2000 până în anul 2025 un contract de exploatare și întreținere a acestei rețele.

Rețeaua de canalizare a Bucureștiului a fost proiectată între anii 1881 și 1889 și ulterior extinsă, odată cu creșterea orașului. Problema principală este că în foarte multe zone din București, rețeaua nu a putut fi modernizată, mediul subteran fiind greu accesibil, iar o modernizare a rețelei de canalizare ducând la blocarea completă a unor cartiere întregi, atât prin închiderea circulației rutiere, cât și a sistemului de canalizare.

Problema nu este cauzată doar de conductele foarte vechi și șubrede, problema este și din cauza unora dintre locuitori care aruncă în sistemul de canalizare lucruri care n-ar trebui să ajungă acolo, cum ar fi cârpe, alimente, jucării, vopseluri sau tot felul de resturi de materiale de construcții. Acestea se colmatează, formând dopuri care blochează conductele și cresc presiunea din ele, ducând la refulări sau fisuri în zone unde conductele sunt deja slăbite de rugină.

Ghenele de gunoi

Problema cu ghenele de gunoi în bloc este că sunt aproape imposibil de curățat. Acolo unde containerele de gunoi sunt afară, chiar și atunci când curg „sucuri” din gunoi, acestea se spală la prima ploaie, iar dacă e cazul se pot spăla chiar și cu un furtun dacă mirosul deranjează și prognoza nu anunță ploi.

Însă ghenele din blocuri, nu pot fi curățate, ar însemna ca persoana care se ocupă cu igienizarea blocului să urce cu un furtun la ultimul etaj și să dea drumu la apă pe ghenă. Dar chiar și atunci, nu poate spăla întreaga circumferință a tubului prin care se aruncă gunoiul. Acel tub va fi în permanență tapițat cu resturi alimentare, „sucuri” de gunoi uscate și alte astfel de restaurante de 5 stele pentru insecte și rozătoare.

De asemenea, temperaturile din blocuri sunt destul de ridicate vara, iar ghena de gunoi, așa cum am spus mai sus, este ca o oală la foc mocnit care prepară cea mai scârboasă poțiune. Evident mirosurile se plimbă nestingherite în jurul blocurilor, uneori combinându-se și dând naștere unor mirosuri unice, speciale, inconfundabile.

Alte surse de „parfumuri” în București

Bucureștiul găzduiește o mulțime de pisici maidaneze și ceva câini maidanezi. Au fost mai mulți, dar s-a ocupat Băsescu de o parte din ei. Aceste animale nevinovate, au o durată de viață, una mai scurtă decât animalele domestice, pentru că nu au parte de vaccinuri, deparazitări, hrană și apă curate la dispoziție.

Atunci când un animal de companie moare, stăpânii, atașați de el fiind, varsă câteva lacrimi. După aceste animale fără stăpân nu plânge nimeni, așa că au dezvoltat un sistem propriu de a face oamenii să verse lacrimi pentru ele. Doar că nu sunt lacrimi de tristețe, ci sunt lacrimi de la mirosul de animal mort care uneori acoperă suprafețe impresionante, dând impresia că în zonă a murit un elefant, nu o pisică.

Desigur, în afară de pisici și căței, mai locuiesc pe stradă și oameni. Aceștia nu au acces la dușuri, toalete sau alte surse elementare de igienă, astfel purtând după ei un miros specific, acumulat și întreținut în timp.

Concluzie?

Nu știu dacă este vreo concluzie de tras de aici. Poate doar că Bucureștiul e mare și e greu de pus la punct un sistem de igienă care să combată toate sursele mirosurilor neplăcute. De asemenea, constatăm că vina nu aparține în totalitate autorităților, dar că autoritățile ar putea face totuși câteva mici eforturi pentru a îmbunătăți lucrurile. Câteva mici eforturi ar putea face și cetățenii, dar pentru asta e nevoie de educație. O putem pune și pe asta în cârca autorităților.

În ce județ este Bucureștiul?

Bucureștiul nu aparține niciunui județ. București este singurul municipiu din România care nu aparține unui județ, deși din punct de vedere geografic este situat chiar în centrul județului Iflov, județ care-l înconjoară în totalitate.

În data de 17 februarie 1968, orașul București a fost declarat municipiu, iar rangul său a fost ridical la nivel egal cu cel al județelor. Însă municipiul București nu este un județ, el fiind o excepție între municipiile țării. Municipiul București este singurul municipiu care nu aparține unui județ și este singurul municipiu din România care are propria prefectură, intituție specifică județelor.

După ce Bucureștiul a devenit municipiu și ridicat la rang de județ, județul din care făcea parte până atunci, Ilfov, a rămas fără reședință. Reședința de județ de obicei este cel mai mare municipiu din acel județ și are rolul de a găzdui instituția prefectului și celelalte instituții locale cu atribuții la nivel de județ. Prefectura Ilfov se află în Sectorul 3 din București, astfel fiind singura prefectură din România care se află în afara granițelor județului pe care-l deservește. De asemenea, municipiul București este singurul municipiu din România care găzduiește două prefecturi.

Și totuși, ce scriu la adresă? Municipiul București, județ Ilfov?

Nu. Doar Municipiul București și sectorul. Foarte multe siteuri au în formularele de înregistrare sau de comandă Bucureștiul ca județ, lucru care este eronat, pentru că județul București nu există, așa cum am menționat deja. Dacă trimiteți un colet în București, nu e nevoie să specificați nici un județ. Dacă pe siteul pe care vă faceți cont București apare ca județ nu veți avea nici un fel de probleme. Din păcate este o situație des întâlnită, dar inofensivă.

Și ce-s alea sectoare? Un fel de cartiere?

Nu. Bucureștiul are cartiere ca toate celelalte orașe și municipii din România. Sectoarele sunt unități administrative specifice Bucureștiului, care sunt ca un fel de oraș în oraș. Bucureștiul este împărțit în 6 sectoare, fiecare sector având propria primărie și consiliu local, iar la nivelulul municipiului, mai existând o primărie, Primăria Generală a Municipiului București, împreună cu un consiliu general.

Fiecare sector are hotărâri locale (legi care se aplică doar pe raza acelui sector) și buget propriu, însă se supun într-o oarecare măsură primăriei generale. Dacă vreți să intru mai în detaliu cu privire la atribuțiile fiecărei primării de sector și a primăriei generale, lăsați un comentariu și voi scrie un articol pe această temă.

Și atunci, dacă Bucureștiul e împărțit în sectoare și fiecare sector are propria primărie, nu e ca și cum Bucureștiul ar fi un județ cu 6 orașe? Ba da… și nu. Așa cum am spus mai sus, Bucureștiul are o prefectură, exact ca un județ, iar cele 6 sectoare sunt administrate exact ca 6 orașe lipite, însă are și o primărie generală, lucru care le lipsește județelor și care-l face să fie administrat ca un oraș unitar.

Creează-ți site-ul web la WordPress.com
Începe